Scriam cu ceva vreme in urma – acum aproape doi ani – despre Noul Drum al matasii si despre marele proiect al Chinei – One Belt – One Road – de revigorare a schimburilor economice.
La acea vreme, proiectul a nascut, pe de o parte, scepticism – datorita enormelor sume de bani necesare pentru crearea unui lant logistic satisfacator si fiabil pe asemenea distante, iar pe de alta parte, optimism – datorita estimarii unor beneficii ale acestor investitii si ale traficului ulterior de marfuri in economiile tarilor travesate.
Iata ca in acest moment apar semne vizibile ale faptului ca proiectul Noului Drum al Matasii prinde contur.
Prima mare „statie” a Drumului Mătăsii este deja functionala.
La peste 5000 de kilometri de Galati, undeva in desertul Asiei Centrale a aparut un port. Un port pe uscat. Parctic este prima statie centrala si functionala a Noului Drum Al Matasii. Locatia acestui veritabil hub logistic este la granita dintre Chin si Kazahstan, intr-o localitate denumita Khorgos.
Dupa cum probabil ca ati intuit, Centrul Logistic de la Khorgos este o piesa centrala a sistemului de transport feroviar containerizat intre China si Europa, sistem care prinde contur din ce in ce mai rapid. Sistemul cailor ferate chineze difera de sistemul cailor ferate din statele fostei URSS.
Prin urmare, garniturile de tren plecate din China trebuiau sa opreasca la intrarea in Kazahstan pentru schimbarea boghiurilor sau transferul incarcaturilor pe alte garnituri de tren pentru a-si putea continua drumul catre vest.
Locatia noului hub de marfuri Khorgos este in plin desert. Insa lucrurile nu vor ramane asa. Avand in vedere rapiditatea cu care acest hub a aparut si fluxurile de marfa care deja il tranziteaza, am putea estima ca in viitorul foarte apropiat, pesiajul in zona va arata mult diferit.
Bine ai venit in Khorgos – inclusiv in limba romana 🙂
In prezent, rolul „portului uscat’ Khorgos este sa preia containerele de marfuri sosite pe trenuri din China si sa le transfere pe garnituri care pleaca spre Europ sau alte state din EurAsia, Caucaz sau Orientul Mijlociu.
Si viceversa.
Ar parea complicat, insa sistemul de transbordare a fost gandit astfel incat operatiunile sa nu dureze mai mult de o ora. Nu mai putin de 6 seturi de cale ferata sunt reunite in cadrul Gateway-ului Khorgos. Trei seturi provin din China iar alte trei seturi sunt cele cu ecartament ex-sovietic care duc catre statele Asiei Centrale, Rusia, Caucaz si Europa.
Procedura este simpla: macarale de mare tonaj pur si simplu muta containerele cu marfa de pe o garnitura de tren pe alta si noul tren este gata de plecare.
Doar o statie oarecare pe un lunga ruta comerciala sau un hub logistic de anvergura ?
Lucrurile nu se vor opri aici in mod aproape sigur. Datorita acestui flux de marfa continuu, Khorgos va deveni si un centru logistic de grupaj si consolidare de marfuri. Un veritabil antrepozit al Drumului Matasii. Probabil principalul nod strategic al fluxului comercial Est-Vest.
Marfurile sosite in Khorgos nu vor fi doar transferate simplu de pe un tren pe altul. In mod aproape sigur ele vor fi stocate, consolidate pe destinatii apropiate si expediate.
China exporta marfuri catre intreaga lume. Din punct de vedere logistic este mai eficient sa grupezi marfurile catre o anumita destinatie sau macar catre o regiune geografica unitara.
Astfel loturile de marfa ( containerizate) destinate, sa zicem, Frantei si Germaniei vor astepta in Khorgos pana la completarea unei garnituri de tren care apoi va pleca direct catre acele destinatii fara alte opriri pe traseu. Scad costurile si timpii de tranzit. Mai mult profit.
In mod similar, marfurile destinate Chinei vor astepta in Khorgos loturi de marfa cu destinatii similare pana la completarea unei garnituri.
Ce va urma ?
Nu pot estima rapiditatea cu care Noul Drum al Matasii se va dezvolta cel putin din punct de vedere al infrastructurii. Insa semnalele pozitive au fost date si exemple concrete exista deja.
Nu e mai putin interesant ca marile firme cunoscute la nivel global, Lenovo, Huawei, Xiaomi, Alibaba, ZTE, Baidu, Asus, HP, etc. si-au anuntat deja interesul fata de acest proiect.
Este tot mai clar ca proiectul One Belt One Road este unul de dezvoltare prin parteneraiat: win-win. Castiga atat China care isi va face un upgrade economic trecand de la o industrie bazata pe forta de munca numeroasa si ieftina la una high-tech si a produselor cu valoare adaugata mare.
Fiind un exportator net, China dispune de mari sume de bani care trebuie investiti neaparat. Astfel, chinezii si-au creat un vehicul investitional destul de inteligent care le va aduce expansiune economica mondiala dar si diversificare, deoarece Noul Drum al Matasii nu va fi doar un coridor de transport ci si un veritabil „canal de irigatii” economic. El va „alimenta” cu investitii zonele „aride” din punct de vedere economic pe care le va strabate. Iar investitiile vor viza in special infrastructura dar si zonele energiei si agriculturii.
Poate Romania profita de Noul Drum Al Matasii ?
Problema care se pune e daca Uniunea Europeana accepta sa devina partenerul Chinei in acest proiect. Daca pentru statele mai putin dezvoltatea ale Uniunii din Est, este probabil ca proiectul Chinei sa aduca investitii si dezvoltare, nu acelasi lucru s-ar putea spune despre statele dezvoltate economic din Europa de Vest.
Mai mult, unii lideri europeni se tem ca acest proiect serveste intr-o foarte mare masura doar Chinei si politicii sale economice expansioniste si nu este un parteneriat de tip „win-win”.
Chestia asta pare deja evidenta, daca luam in calcul economia chineza bazata pe mari intreprinderi de constructii, transporturi si otel – care vor avea doar de castigat din acest proiect.
Pe langa asta, investitiile uriase preconizate de China pe traseele noii rute comerciale, sunt un factor de atractie si pentru statele foste comuniste din Uniunea Europeana – cu economii mai slabe, iar China nu are probleme in a-si impune propriile interese intr-un mod oarecum lipsit de scrupulele si regulile europene fata de mediu, achizitii publice standarde social-economice.
Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile in privinta intrarii Romaniei in rutele acestui proiect economic. Indiscutabil, Romania are avantaje geostrategice inca neexploatate la nivel maxim. Dunarea si porturile sale, Portul Constanta si o asezare geografica destul de fericita, ne-ar putea aseza in calea acestui proiect.
Depinde doar de modul in care vom sti sa negociem prezenta noastra si sa trage cat mai multe foloase in zona de investitii straine in infrastructura…