La sfarsitul anului 2015 Zona Libera Galati a avut onoarea de a fi invitata la un workshop extraordinar cu tema “Stiinta si Cercetare la malul Dunarii”. Organizat de Universitatea Danubius din Galati, Asociatia Tehnopol, Parcul de Software si Grupul Scolar Industrial Transporturi – Cai Ferate din Galati, evenimentul a atins si unele expuneri despre logistica si inovarile in domeniu.
Scopul evenimentului a fost interacțiunea dintre reprezentanții membrilor fondatori ai Clusterului IT&C Dunărea de Jos și tinerii pasionați de lumea tehnologiei și a inovării.
Ca tot a fost subiectul inovare, as vrea sa vedem impreuna ce poate insemna inovarea in domeniul logisticii la nivel mare. Si, mai ales, ce fel se prefigureaza viitorul in logistica, ce inovari deja se practica si care este rolul zonelor libere in lantul logistic.
Domeniul logistic este de un real interes pentru Galati. Galati detine cel mai mare port al Romaniei dupa Constanta aflat pe Dunarea navigabila maritim. Tot la Galati exista singura Zona Libera din Sud Estul Europei care este strabatuta de cale ferata cu ecartament cu conexiune directa cu Ucraina, Rusia si Orient.
Iata numai doua motive pentru care logistica este un domeniu de luat in calcul pentru investitii publice sau private la Galati.
Zonele libere – cele mai bune unelte in lantul logistic.
Desi aruncate intr-un con de umbra al interesului economic guvernamental si in ciuda faptului ca Uniunea Europeana nu priveste cu ochi buni zonele libere, acestea au continuat sa existe atat in Romania cat si la nivelul intregului continent European.
Extinderea fara precedent a zonelor libere este considerata una dintre cele mai semnificative inovatii economice a sfârsitului de secol XX, care a cuprins întreaga economie mondiala. Acest fenomen s-a înregistrat si în România, unde au fost constituite sase zone libere.
Motivatia înfiintarii lor este sustinuta de necesitatea si oportunitatea investitiilor la nivel regional si national, de punerea în valoare a resurselor naturale interne si de forta de munca disponibile, precum si de încurajarea tranzitului pe teritoriul tarii ca o sursa de încasari la bugetul de stat.
In pofida crizei economice instalate in Romania inca din 2009 dar si in ciuda eliminarii odata cu aderarea la UE a Romaniei a tuturor facilitatilor fiscale si economice specifice zonelor libere, aceste nu au disparut asa cum se preconiza – insa nici nu au atins potentialul complet de dezvoltare.
Aderarea la Uniunea Europeana a obligat Romania sa armonizeze legislatia proprie cu cea europeana. Stiut fiind faptul ca Uniunea nu agreaza zonele libere, considerandu-le ca potentiale avantaje ale statelor detinatoare.
Tipurile de zone libere recunoscute de UE sunt :
-
zone libere cu control de tip I – acestea au un gard perimetral astfel incat bunurile / marfurile depozitate acolo, care se afla sub supraveghere vamala, sunt automat aflate in regim de zona libera;
-
zone libere cu control de tip II – care se supun acelorasi reguli ce reglementeaza antrepozitele vamale. Aceasta inseamna ca, in mod diferit fata de zonele libere traditionale, bunurile / marfurile trebuie sa faca obiectul unei declaratii vamale pentru a putea beneficia de regimul vamal de zona libera.
Sa vedem care este situatia zonelor libere in Uniunea Europeana, in raport de numarul lor in fiecare tara membra:
| Tara/Country | Numar zone libere Number of free zones 2015 |
|---|---|
| Austria | – |
| Belgium | – |
| Bulgaria | 6 |
| Czech Republic | 9 |
| Cyprus | 2 |
| Denmark | 1 |
| Estonia | 4 |
| Finland | 6 |
| France | 2 |
| Germany | 4 |
| Greece | 4 |
| Hungary | – |
| Ireland | 2 |
| Italy | 3 |
| Latvia | 4 |
| Luxembourg | 1 |
| Lithuania | 1 |
| Malta | 1 |
| Holland | 1 |
| Poland | 7 |
| Portugal | 1 |
| Romania | 6 |
| Slovakia | – |
| Slovenia | 1 |
| Spain | 4 |
| Sweden | – |
| United Kingdom | 1 |
| Croatia | 13 |
| TOTAL | 84 |
Datele au fost prelucrate de autor dupa sursa : http://goo.gl/IuZzrn
Dupa cum se poate usor observa, nu numai ca numarul zonelor libere nu a scazut, ci, dimpotriva se inregistreaza o crestere a acestora, in special datorita aderarii Croatiei la Uniunea Europeana.
Zonele libere, intr-o forma sau alta, se mentin pe intreg teritoriul european. Putem deduce ca aceste veritabile unelte economice sunt totusi folosite in ansamblul economiilor statelor Uniunii, dar cu precadere in lanturile logistice.
Legatura dintre inovare, logistica si Zone Libere
In preambulul legii 84/1992 – privind regimul de zona libera se prevede ca “in scopul promovarii schimburilor internationale si al atragerii de capital strain pentru introducerea tehnologiilor noi, precum si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale, in porturile maritime si in cele fluviale ale Romaniei, in lungul Canalului Dunare-Marea Neagra, al altor canale navigabile si în teritoriile din apropierea punctelor de trecere a frontierei se poate institui regimul de zona libera”.
Insusi legea de instituire a regimului de zona libera in Romania, prevede ca unul din scopuri, introducerea tehnologiilor noi.
Altfel spus, zonele libere au fost infiintate avand drept unul din scopuri inovarea, sau facilitarea inovarii prin incurajarea noilor tehnologii.
Dar cum se poate realiza acest scop intr-o zona libera ? Cum poate deveni Zona Libera Galati un contributor inovativ in lantul de logistica al firmelor ?
Prin insasi natura ei, Zona Libera Galati actioneaza ca un centru de tranzit si distributie. In acest moment se desfasoara cu succes operatiuni de tranzit, depozitare si distributie de marfuri prin Zona Libera Galati.
Din ce in ce mai mult, conexiunile din interiorul teritoriului joaca un rol vital in succesul porturilor europene. Aceasta are legatura cu faptul ca a controla intregul lant logistic a devenit mai mult decat o necesitate.
Ce inseamna de fapt logistica sau lantul logistic ?
Logistica, potrivit lui Ph. Kotler (1994), cuprinde: planificarea, implementarea şi controlul fluxurilor fizice de materiale şi produse finite de la punctele de provenienta a acestora la punctele de utilizare, astfel incat sa se realizeze profit si sa fie satisfacute cerintele clientilor.
Asa cum constata Dl. Kotler, un sistem de distributie neadecvat poate distruge un produs, care in alte conditii se poate dovedi a fi foarte bun. Scopul logisticii este de a crea lanturi de livrare, respectiv fluxuri fizice de materiale si produse finite catre consumatorii finali, cu costuri cat mai reduse, cunoscand ca ponderea acestora in costul total al produsului reprezintă 30-40% la produsele prelucrate
Dupa cum spunea renumitul economist Peter Drucker, “distributia fizica este ultima frontiera a eficacitatii costurilor”.
Divizarea intre liniile de shipping, incarcatori / descarcatori portuari, case de expeditie, companii de transport dispare si serviciile logistice integrate sunt oferite de un singur partener.
Cu atat mai eficient din punct de vedere al costurilor este acest partener, daca el actioneaza dintr-o zona libera.
Logistica, sau lantul logistic, include urmatoarele activitati:
-
serviciul catre clienti
-
procesul de comanda si pregatire a loturilor de livrare
-
distribuţia informaţiilor
-
previziunea ofertei
-
controlul si inventarierea stocurilor
-
transportul
-
depozitarea
-
achizitionarea materiilor prime si a serviciilor
-
serviciile postvânzare
-
ambalare, reambalare, marcare, etichetare
-
restituirea bunurilor (logistica inversă) etc
Aproape toate aceste activitati pot fi realizate in regim de zona libera. Si tocmai aceste activitati sunt activitatile principale care pot fi desfasurate si in Zona Libera Galati.
Pe de alta parte s-ar putea lua decizia de merge in interiorul teritoriului datorita apropierii de pietele de consum, ACCES USOR, costuri mai scazute cu forta de munca, preturi mai mici pentru terenuri si suprafete mai mari de teren disponibile.
Conform descoperirilor/studiilor principale gasirea unui acces usor inseamna bune conexiuni cu cel putin doua modalitati de tranport, in principal feroviar si rutier, depinzand de distantele catre platformele de distributie.
Dar trebuie sa luam in considerare faptul ca un port interior nu este un port intermediar.
Un port interior este cumva intre un port maritim ( port intermediar ) si o platforma de distributie.
Portul interior are nevoie sa devina o conexiune in teritoriul interior a unui port maritim.
Proiectul DaHar – un pas spre viitorul logistic.
In contextul inovarii in logistica viitorului, un rol important in regiunea europeana de Sud-Est il poate avea si dezvoltarea proiectului DaHar.
Ce este DaHar ?
Stim ca Dunarea este o artera extrem de importanta de transport de-a lungul Europei de Sud-Este si Centrale.
Prin intermediul Dunarii se poate asigura in mod facil legatura intre Marea Neagra si Marea Nordului – prin canalul Rin-Main-Dunare. O artera de transport ieftin si ecologic care strabate Europa de la Est la Vest nu poate ramane in afara interesului logisticii viitorului.
Proiectul DaHar are drept scop sa armonizeze, pe termen lung, dezvoltarea logistica a oraselor si porturilor mici si mijlocii situate de-a lungul Dunarii. DaHar este un proiect initiat de Municipiul Dunaújváros. Denumirea completa este Dezvoltarea porturilor fluviale dunarene – DaHar
Proiectul a inceput sa fie implementat în luna aprilie 2011 si este finantat prin Programul Strategic de Dezvoltare a Uniunii Europene – Programul de Cooperare Transnatională Sud – Estul Europei, Axa prioritară 3.
Ideea centrala a proiectului este de a dezvolta si diversifica reteaua logistica a oraselor cu porturi la Dunare. Principalul scop este de a realiza conexiuni mai bune intre aceste orase-port de la Dunare si de a le armoniza activitatea economica. Ca ultim scop, DaHar tinteste la cresterea prosperitatii participantilor prin specializarea fiecarui participant intr-un rol logistic.
Daca toti actorii implicati isi vor da interesul in cooperare, se va putea crea astfel un urias lant logistic al viitorului de-a lungul Dunarii. Proiectul stabileste 5 grupuri tematice sau 5 directii de actiune strategica:
1 – Infrastructura logistică a porturilor şi modele de operare portuară
Acest prim grup tematic are misiunea de a trasa liniile de dezvoltare ale oraselor-port implicate, prin dezvoltarea infrastructurii acestora si a unor noi modele eficiente de operare in port.
2 – Dezvoltarea legăturilor de transport între căile navigabile fluviale, rutiere şi feroviare
Stim ca transportul naval este mult mai eficient din punct de vedere al costurilor decat transportul rutier si feroviar. Totusi, nu se poate reduce importanta cailor de transport rutier si feroviar. Proiectul are misiunea de a armoniza conexiunile intre cele 3 cai de transport. Municipalitatea din Galati este prezenta in acest grup tematic.
La Galati se intrepatrund nu mai putin de 5 modalitati de transport:
-
naval – fluvial
-
naval – maritim
-
rutier
-
feroviar – cu ecartament european
-
feroviar – cu ecartament estic ( rusesc )
Asigurarea unei interconectari facile acestor 5 modalitati de transport este un pas imens pentru inovarea sistemului de logistica la Galati. Bineinteles ca introducerea Zonei Libere Galati in acest concert logistic nu poate fi decat un avantaj suplimentar. Lucru care deja se intampla.
3 – Integrarea porturilor din oraşele mici şi mijlocii în dezvoltarea liniilor de servicii RoRo şi containere.
Transportul in sistem Ro-Ro si transportul de containere este pe larg utilizat in lume. Aceste tipuri de transport adauga eficienta lantului logistic si se doreste ca acestea sa fie implementate cat mai rapid si in zona porturilor de la Dunare.
Deja se fac pasi importanti si la Galati pentru accesarea de fonduri europene in vederea construrii unui terminal de containere in Portul Galati cu legatura spre Zona Libera Galati
4 – Serviciile de Informare Fluvială – RIS – managementul transportului de mărfuri
Serviciile de Informare Fluviala sunt sisteme moderne de gestionare a traficului, care asigura o crestere a transferului electronic de date si a schimbului de informatii intre apa si uscat, cu anticipatie si in timp real.
5 – Navigabilitatea şi protecţia mediului
Transportul si logistica viitorului nu pot fi altfel decat sustenabile. Protectia mediului nu mai este de mult o optiune nici in domeniul logisticii si mai ales al transporturilor.
Iata cum prin investitii in porturi moderne cu infrastructura adecvata si retele de transport care includ centre multimodale si multifunctionale se poate inova in lantul logistic.
Efectele benefice ale inovarii si legatura cu logistica sunt numeroase.
Dar avantajele economice, profiturile pot fi realizate doar in centre intermodale si multifunctionale de logistica si transport.
Adica exact acolo unde marfurile pot fi depozitate, manipulate, asamblate, ambalate si imbunatatite cu plus valoare in functie de cerintele si nevoile clientilor.
Si acestea sunt chiar activitatile economice ce se pot desfasura cel mai bine in regim de zona libera. Chiar in Zona Libera Galati 🙂 Ce parere aveti?